Manual implementare custodie unică/Programul în timpul săptămânii

Programul în timpul săptămânii

În măsura în care nu există probe sau suspiciuni precum că părintele-doi ar abuza, neglija sau maltrata copiii, nu există nici un motiv pentru care părintele-doi copiii să nu poată prelua copiii de la domiciliul părintelui-unu, pentru a efectua diferite activități, în timpul zilelor lucrătoare ale săptămânii. Această măsură se dispune de către instanță în cazul în care:

părintele-necustodian are disponibilitatea de timp pentru a se deplasa la copiii în timpul săptămânii
cere acest lucru în cererea de divorț, întâmpinare sau cererea reconvențională.

Jurisprudența la nivelul anului 2010

La nivelul anului 2010, practica judecătorească nu este deloc uniformă în această privință:

Există judecători care nu acceptă menționează un astfel de program de vizitare. Există alți judecători care îmbrățișează deja acest principiu fără însă să aibă o susținere din punctul de vedere al specialiștilor (persoanele specializate în psihologia copiilor) care să explice care este durata și frecvența optimă pentru copil. ^[1].
De asemenea în foarte multe ocazii programul acordat de instanță este unul relativ restictiv în sensul că instanța acordă "drept de vizitare" la domiciliul minorilor (fără însă să clarifice exact ce înseamnă domiciliul minorului) de multe ori doar cu restricția suplimentară ca "vizita să se desfășoare în prezența părintelui custodian" și nu dreptul de "preluare de la domiciliul minorilor" care ar da dreptul părintelui necustodian să efectueze împreună cu copiii anumite activități în afara casei (film, teatru de păpuși, parc, cumpărături, vizită la domiciliul său sau al familiei extinse, etc.)
Există și cazuri fericite în care judecătorii acordă astfel de programe de vizitare înțelegând importanța unei prezențe constante a părintelui necustodian în viața copiilor. Cităm dintr-o sentință emisă de către judecătoria sectorului 5 în anul 2009^[2]: "Încuviințează pârâtului reclamant să aibă legături personale cu minorii, prin vizitarea acestora atât la domiciliul lor, luni și miercuri, între orele 18,00-20,00, cât și la unitatea de învatamânt".

Opinia psihologului

"Absența tatălui plecat la lucru nu îl perturba pe copil, atâta timp cât ea este echilibrată. Nu trebuie să existe o discontinuitate . Dupa opinia lui Le Gall, aceste absente ar putea prezenta unele avantaje: tatal ofera imaginea unui statut social, autoritatea este mai bine acceptata de copil daca ea se manifesta cu intermitente." (citat din articolul Slăbirea funcției parentale publicat pe site-ul www.ele.ro care se poate descărca de aici)
"Într-adevăr, tatăl este acela care face pe copil să iasă din starea de nediferențiere cu mama, conducând astfel primele lui trăsături de individualizare, și, care prin prezența sa, îl orientează dincolo de acel univers imediat format de sfera maternală. [...] Prin prezența sa în cămin, tatăl provoacă oarecum pe băiat să fie masculin și pe fată să fie feminină; în felul acesta, el le face un serviciu considerabil, și anume acela că ajută și pe băiat și pe fată să se instaleze în caracteristicile sexuale lor și să vadă în acest lucru un fapt pozitiv." (citat din studiul Familia monoparentală (autor necunoscut, paginile 21-22) care se poate descărca de aici sau de aici)
" Slabirea functiei paterne constituie factorul esential al existentei unei greutati in comunicare intre tata si copil. Abandonarea functiei paterne sau incapacitatea asumarii ei nu permite maturizarea necesara a copilului. Aceasta carenta paterna este un factor important in aparitia diferitelor tulburari psiho-patologice la copil. [...] Trasaturile specifice ale sindromului carentei de autoritate apar in trei domenii precise: personalitatea, comportamentul, relatiile interumane. -- Personalitatea este superflua, lipsita de stabilitate si de putere. Persoanele sunt lipsite de curaj, de perseverenta. Un sentiment profund de nesiguranta ii stapaneste, iar cazurile de anxietate sunt frecvente. -- Comportamentul traduce in acte disfunctionalitatile personalitatii. Actele sunt uneori nefondate sau nu sunt duse la bun sfarsit. Capriciul domina persoana in cauza, iar tentativele de sinucidere, destul de frecvente, sunt cauzate de nimicuri." (citat din articolul Slabirea Funcției Parentale publicat pe site-ul www.ele.ro, articol care se poate descărca și de aici)

Recomandările noastre

Durata și frecvența accesului

Recomandarea noastră este de a se uniformiza această practică de a se permite accesul părintelui necustodian la minori astfel:

2 zile pe săptămână după-amiaza, la sfârșitul programului școlar sau după ora 16:00 (în cazul în care părintele necustodian nu poate mai repede) pentru 3-4 ore, la domiciliul copiilor sau, dacă condițiile o permit, în afara domiciliului părintelui custodian.
Această interacțiune regulată între părintele necustodian și copil are darul de a permite consolidarea relațiilor afective între cei doi având un efect benefic asupra dezvoltării copiilor.

Argumentație pentru desfășurarea programului de legături personale în afara domiciliului părintelui custodian

Este de preferat ca programul de legături personale să nu fie restricționat la vizite doar la domiciliului părintelui custodian și doar în prezența acestuia deoarece nu puține sunt cazurile în care părinții își dispută cu anii în instanță custodia copiilor sau partajarea bunurilor și prin urmare tensiunile dintre părinți continuă să existe și să fie vizibile. Un astfel de program de legături personale ce permite și vizite în afara domiciliului părintelui custodian, reduce interacțiunile dintre părinți și deci fricțiunile, evitând astfel ca minorul să perceapă în mod direct aceste tensiuni.
De asemenea, nu de puține ori, părintele custodian se poate simți deranjat de vizitele frecvente ale fostului soț la domiciliul său, și de aceea e mai ușor pentru ambele părți ca programul de vizitare să se realizeze (dacă condițiile meteo și posibilitățile părintelui necustodian o permit) în afara domiciliului părintelui custodian.
Noua jurisprudență în formare devine favorabilă executării programului de legături personale în afara domiciliului părintelui custodian, în măsura în care părintele custodian poate și condițiile meteo o permit. Cităm din sentința nr. 1095 emisă în data de 16.10.2009 în dosarul 28678/3/2009: "Prin urmare vizitarea copilului de către tată exclusiv la domiciliul și în prezenta mamei este apreciată de către tribunal ca reprezentând o limitare excesivă și nejustitifcată a dreptului intimatului de a avea legături personale cu copilul său, cu atât mai mult cu cât programul stabilit în favoarea acestuia corespunde ca întindere celui solicitat de parata-reclamantă, nefiind foarte amplu"

Exemplu de frazare

Propunem următorul model de frazare:

Frazare propusă

"Încuviințează părintelui necustodian să aibă legături personale cu minorii, prin vizitarea acestora atât la domiciliul lor, luni și miercuri, între orele 16:00-20:00 cât și la unitatea de învatamânt sau în afara domiciliului minorilor, fără a fi necesară prezența părintelui custodian

Referințe

↑ "Studiile arată ca lipsa mamei sau a tatălui afectează viaţa copilului, generând adevărate drame, de la comportament deviant, ticuri până la suicid. Chiar dacă nu îi lipseşte nimic din punct de vedere al alimentaţiei, igienei, copilul cu un singur părinte simte că nu are cine sa-l reprezinte, se simte abandonat. El are o încredere în sine scăzută pentru că nu-i are pe mama şi pe tata ţinându-l de mânuţă la serbare, să se laude şi el faţă de colegii săi spunând: „ Uite, ea este mămica mea, el este tăticul meu”. Dimpotrivă copilul părăsit de unul din părinţi consideră că nu este important în cadrul sau se afiliază într-o gaşcă, pentru că acolo îşi poate manifesta agresivitatea. Ce modalitate de a se manifesta găseşte un astfel de copil care se consideră neînsemnat, cum să iasă şi el în evidenţă? Scuipând, înjurând, bătându-i pe ceilalţi, pentru că numai aşa i se acordă atenţie. Se observă că la grădiniţă cei mai agresivi copii sunt cei crescuţi de un singur părinte sau de bunici." (citat din articolul Familia Monoparentală care se găseşte aici sau aici
↑ A se vedea paragraful 54 din sentinţa civilă nr. 3268 dată de către Judecătoria Sector 5 Bucureşti la data de 10 aprilie 2009, care se poate consulta aici

[1] "Studiile arată ca lipsa mamei sau a tatălui afectează viaţa copilului, generând adevărate drame, de la comportament deviant, ticuri până la suicid. Chiar dacă nu îi lipseşte nimic din punct de vedere al alimentaţiei, igienei, copilul cu un singur părinte simte că nu are cine sa-l reprezinte, se simte abandonat. El are o încredere în sine scăzută pentru că nu-i are pe mama şi pe tata ţinându-l de mânuţă la serbare, să se laude şi el faţă de colegii săi spunând: „ Uite, ea este mămica mea, el este tăticul meu”. Dimpotrivă copilul părăsit de unul din părinţi consideră că nu este important în cadrul sau se afiliază într-o gaşcă, pentru că acolo îşi poate manifesta agresivitatea. Ce modalitate de a se manifesta găseşte un astfel de copil care se consideră neînsemnat, cum să iasă şi el în evidenţă? Scuipând, înjurând, bătându-i pe ceilalţi, pentru că numai aşa i se acordă atenţie. Se observă că la grădiniţă cei mai agresivi copii sunt cei crescuţi de un singur părinte sau de bunici." (citat din articolul Familia Monoparentală care se găseşte aici sau aici

[2] A se vedea paragraful 54 din sentinţa civilă nr. 3268 dată de către Judecătoria Sector 5 Bucureşti la data de 10 aprilie 2009, care se poate consulta aici

[1]

[2]