Manual implementare custodie comună/Pensia de întreținere minor plătită în bani

Acest capitol vorbește despre pensia de întreținere plătită în bani, situație care se aplică într-un număr limitat de cazuri. Pentru a înțelege despre pensia de întreținere plătită în natură vă recomandăm să accesați acest paragraf.

Enumerăm mai jos principiile moderne ce ar trebui să stea la baza stabilirii pensiei de întreținere:

Când se acordă pentru pensie în bani și când se acordă pensie în natură

Pensia alimentară plătită în natură este de preferat și ar trebui acordată explicit sau implicit de către judecători în măsura în care niciunul dintre părinți nu a formulat vreo cerere în acest sens conform art. 530 lit(1). Stabilirea unei pensii de întreținere în bani este însă oportună în cazurile în care:

• ambii părinți sunt de acord cu această modalitate de a se achita de obligația de întrețineree
• unul dintre părinți este dovedit a nu se achita de obligația de întreținere în natură, conform art. 530 lit.(2)
• distanța geografică face imposibilă pentru părintele nerezident să fie săptămână de săptămână alături de copil, fiind deci greu să se achite de obligația de întreținere în natură

Stabilirea pensiei de întreținere plătită în bani nu este recomandată în lipsa acordului părintelui în cauză (cu excepția cazului în care acest părinte a fost dovedit ca ne-achitându-se cu rea credință de obligația de întreținere). Nivelul de conflict prezumat sau dovedit între părinți NU este un motiv pentru a se trece peste cererea părintelui nerezident de a se achita de obligația de întreținere în natură. O astfel de suprascriere a opțiunii părintelui nerezident de a se achita de obligația de întreținere ar constitui un amestec nejustificat în viața de familie, în condițiile în care nu există probe precum că respectivul părinte nu va executa de bunăvoie, în natură, obligația sa legală.

Pensia de întreținere plătită în raport cu nevoile reale copiilor

Conform dispozițiilor referitoare la autoritatea părintească comună, în nici un caz nu s-ar pune problema ca unul dintre părinti să fie "mai egal decât celalalt" și să aibă (așa cum era cazul în aranjamentele de tip custodie unică) autoritatea de a se ocupa singur de eventualele economii (diferențe dintre sumele decise de instanță ca pensie alimentară și costurile reale ale întreținerii copilului). De aceea trebuie să înceteze practica instanțelor de a acorda cu titlul de cheltuieli de întreținere a minorului, pensii alimentare foarte mari în sensul la exact 1/4 din veniturile nete ale părintelui în cauză (pentru un copil) sau exact 1/3 din veniturile nete ale părintelui în cauză (pentru doi copii), etc. Este recomandat ca pensia alimentară decisă în instanță să aibă un plafon minim sub care să nu poată coborî chiar și dacă părintele în cauză nu are venituri oficiale (calculat prin aplicarea procentelor enunțate de Art. 529 litera (2) raportat la salariul minim net pe economie) și, de asemenea, să aibă un plafon maxim calculat pentru fiecare copil, la 50% din salariul mediu net pe economie (așa cum îl publică regulat Institutul Național de Statistică).

"Mama este agent contractual la comisia europeană. Mama vorbește perfect limba franceză și câștigă 2600 euro pe lună. Dna. plătește în fiecare lună o pensie alimentară de +/- 600 euro fiului său (de menționat faptul că această sumă mi se pare foarte mare pentru o pensie alimentară). Având în vedere coeficientul corector calculat de Eurostat, suma pe care tatăl o ridică pentru fiul său, se ridică la +/- 400 euro. Începând cu data de (...) mama este căsătorită cu DI. (...) care lucrează ca (...). Până când (fiul său) va împlini 12 ani, mama poate beneficia de un concediu parental neremunerat de 6 luni. Aceste 6 luni nu trebuie neapărat să fie consecutive, însă acest concediu trebuie cerut cu 2 luni în avans, și trebuie să fie cel puțin 4 săptămâni consecutive. Astfel, mama ar putea să se organizeze pentru a fi disponibilă în cele 6 săptămâni în care (copilul) ar veni la Luxemburg.” (textul complet al evaluării realizate de către serviciiloe sociale luxemburgheze în dosarul 6883/211/2009 poate fi consultat aici)

Luarea în considerare în stabilirea pensiei de întreținere a cheltuielilor regulate acceptate cu bună credință anterior divorțului

Deseori, deși salariul net pe care părintele obligat la plata unei pensii de întreținere pare mare, în realitate aceste venituri sunt grevate de cheltuieli semnificative ca valoare, regulate (plătite trimestrial sau lunar) și angajate pe termen lung. Dacă astfel de cheltuieli nu erau foarte dese în anii comunismului ele sunt o realitate a situației sociale din mileniul trei atât în România cât ți în majoritatea țărilor europene unde cetățenii români trăiesc și lucreează.

Astfel majoritatea părinților au rate de plătit la casă, mașină și poate asigurări de viață care nu pot fi oprite, fără ca acest lucru să constituie o daună semnificativă, prin simpla decizie luată de părinte după divorț. Deci sumele lunare reale nete ale respectivului părinte sunt în fapt mult mai mici decât cele venitul nominal afișat în fluturașul de salariu, în cazul persoanelor angajate în câmpul muncii. În lipsa, unei jurisprudențe de calitate ma moderne.

Deducerea cheltuielilor realizate în natură din cuantumul cheltuielilor de întreținere

"În afară de aceasta, instanța trebuia să verifice și apărarea că debitorul ar fi făcut diverse plăți în bani sau în natură în executarea obligației de întreținere a minorului, aceste plăți, dacă s-au făcut, trebuind să fie scăzute din suma pe care debitorul mai are s-o plătească."'

Algoritm de calcul al pensiei de întreținere a minorului plătită în bani

Calcularea veniturilor nete reale

Calcularea veniturilor nete ar trebui să includă toate veniturile și obligațiile recurente ale celui care este obligat la plata unei pensii alimentare, respectiv:

• identificarea veniturilor din acțiuni, chirii, salarii nete (ceea ce apare ca venit lunar stabil, în conformitate cu documentele privitoare la salariul plătit).
• identificarea și deducerea cheltuielilor care grevează aceste venituri:

1. ratele lunare la bancă pentru credite pe care acesta le-a angajat înainte de începerea procesului de divorț sau a procesului prin care se cere obligarea respectivei persoane la plata unei pensii de întreținere;
2. primele de asigurare pe care acesta le-a angajat înainte de începerea procesului de divorț sau a procesului prin care se cere obligarea respectivei persoane la plata unei pensii de întreținere;
3. orice alte cheltuieli recurente pe care acesta le-a angajat cu bună credință înainte de începerea procesului de divorț sau a procesului prin care se cere obligarea respectivei persoane la plata unei pensii de întreținere;
4. alte obligații familiale (de exemplu alte persoane în întreținere)

Calculul valorii nominale a pensiei de întreținere lunare

Așa cum legea stabilește în cazul părinților necustodieni care nu au venituri un plafon minim de pensie, prin calcularea pensiei alimentare raportată la salariul minim pe economie, tot așa ar trebui ca legea să permită și un plafon maxim al pensiei alimentare astfel:

• Pentru un copil - Pensia alimentară se va calcula până la 25% din veniturile nete reale ale părintelui necustodian dar nu mai puțin de 25% din salariul minim net pe economie și nu mai mult de 50% din salariul mediu net pe economie.
• Pentru doi copii - Pensia alimentară se va calcula până la %33 din veniturile nete reale ale părintelui necustodian dar nu mai puțin 33% din salariul minim net pe economie și nu mai mult de 66% din salariul salariul mediu net pe economie.
• Pentru trei sau mai mulți copii - Pensia alimentară se va calcula până la %50 din veniturile nete reale ale părintelui doi dar nu mai puțin 50% din salariul minim net pe economie și nu mai mult de 100% din salariul mediu net pe economie.

Pentru ușurința instanțelor, se propune ca valorile minime și medii ale pensiei alimentare să se stabilească anual, o dată cu publicarea de către Institutul Național de Statistică a valorii salariului mediu net pe economie. Aceste valori se vor găsi, de asemenea, publicate pe acest site.

Evoluția anuală a salariului mediu brut și a salariului mediu net în economie

Anul	Valoare medie anuală brută	Valoare medie anuală netă
2006 lei	1,108 lei	832 lei
2007 lei	1,410 lei	1,043 lei
2008 lei	1,742 lei	1,282 lei
2009 lei	1,889 lei	1,381 lei
2010 lei	1,936 lei	1,407 lei
2011 lei	2.022 lei	1.504 lei

Valorile de referință pentru calculul pensiei alimentare

Interesant din punct de vedere istoric: Valorile de referință pentru anul 2010 și 2011.

Valorile de referință ce ar trebui utilizate pentru calcularea plafoanelor minimale și maximale relativ la pensia de întreținere pentru anul 2012 sunt evidențiate în tabelul de mai jos:

anul 2012	explicații	valori
salariul minim net	în vigoare la 1 ianuarie 2012	.... lei
salariul mediu net	salariul mediu net pe economie pentru anul 2011.	.... lei
valoarea minimă pentru un copil	25% din salariul minim net	.... lei
valoarea maximă pentru un copil	50% din salariu mediu net pe anul anterior	.... lei
valoarea minimă pentru doi copii	33% din salariul minim net	.... lei
valoarea maximă pentru doi copii	66% din salariu mediu net pe anul anterior	.... lei
valoarea minimă pentru trei sau mai mulți copii	50% din salariul minim net	.... lei
valoarea maximă pentru trei sau mai mulți copii	100% din salariu mediu net pe anul anterior	.... lei

Compensarea plății pensiei de întreținere pentru perioada vacanței de vară

În cazul în care minorul petrece o perioadă semnificativă de timp în compania părintelui nerezident iar părintele nerezident a optat (sau a fost obligat de către instanță) la plata în bani a pensiei de întreținere, se compensează datoria acestuia către părintele rezident pentru o perioadă de timp egală cu dublul perioadei în care minorul locuiește la părintele nerezident. Suportul legal pentru această reglementare este reprezentat de faptul că părintele care are copilul în îngrijire efectuează, de facto, o prestație în natură. Or pe perioada vacanței de vară părintele care îngrijește copilul este chiar părintele nerezident și deci ar fi o povară mult prea mare pentru acesta să plătească sume de bani către părintele rezident și suplimentar să mai poată să susțină și cheltuielile legate de îngrijirea minorului în acea perioadă care, în general, implică oricum cheltuieli semnificative, fiind dedicată petrecerii timpului liber împreună cu minorul.

Exemplificare

• Să luăm cazul în care în vacanța de vară minorul locuiește efectiv 6 săptămâni cu părintele nerezident. Ținând cont de faptul că este normal ca și părintele rezident să contribuie la întreținerea minorului pentru acele 6 săptămâni. Pentru ușurința reglărilor bănești se propune ca cele 6 săptămâni în care părintele nerezident a suportat singur costurile legate de creșterea și îngrijirea minorului să fie compensate de scutirea acestuia de la plata pensiei de întreținere pentru următoarele 6 săptămâni.
• Pe același principiu, dacă în vacanța de vară minorul locuiește efectiv 4 săptămâni cu părintele nerezident acesta ar trebui să fie scutit de plata pensiei alimentare către părintele rezident pentru următoarele 4 săptămâni.

Recomandare

Această prevedere legislativă trebuie să implice o schimbare de optică a instanțelor cu privire la stabilirea pensiei alimentare datorată copilului minor de către fiecare dintre părinți în sensul de a verifica cu fiecare cei doi părinți, pe parcursul divorțului și anterior pronunțării sentinței, dacă aceștia doresc să se achite de contribuția lor în natură ori în bani.

• În măsura în care un părinte dorește să se achite în natură instanța va acorda acestui părinte această posibilitate
• În măsura în care părintele dorește să se achite de obligația sa prin plată în bani va acorda acestui părinte această posibilitate
• În ambele cazuri instanța va calcula contribuția fiecăruia dintre cei doi părinți la cheltuielile pentru eudcare, învățătură și la asigurarea celor necesare traiului zilnic, conform Art. 529 dar nu mai puțin decât salariul minim net pe economie și nu mai mult decât salariul mediu net pe economie publicat de către Institutul Național de Statistică.

De asemenea, în conformitate cu argumentația de mai sus, este necesar ca instanțele de judecată stabilească obligația de întreținere raportată la nevoile reale ale minorilor precizând de asemenea și posibilitatea suspendării plății pensiei alimentare pentru perioada vacanței de vară, pe o perioadă calculată în funcție de programul de legături personale acordat de către instanță părintelui nerezident.

Șablon pentru dispozitivul sentințelor

Propunem instanțelor introducerea următorului text standard în dispozitivul sentințelor pe care le emit:

Cazul în care părintele nerezident a optat pentru plata pensiei alimentare în bani au despre care există dovezi de rea credință cu privire la plata pensiei de întreținere:

Frazare propusă

"Instanța decide stabilește pentru părintele (...rezident...) plata obligației de întreținere în natură, în cuantum de (...) lei lunar iar pentru părintele (...nerezident...) plata obligației de întreținere în bani, în cuantum de orientativ de (...) lei lunar. Plata pensiei alimentare în bani se suspendă pentru (...părintele nerezident...) în lunile (...) pentru a compensa cheltuielile suplimentare pe care acesta le efectuează pentru îngrijirea minorului în perioada acordată ca program de legături personale în timpul verii. Instanța stabilește în sarcina ambilor părinți obligația de a colabora în stabilirea cumpărăturilor pentru copil de așa natură încât nevoile de creștere și educare ale minorului să fie satisfăcute. În acest sens părintele rezident va completa lunar un raport cu bunurile și serviciile cumpărate pentru copil, raport pe care îl va înmâna celuilalt părinte"