Manual alienare părintească/Recunoașterea alienării de către Justiție

„	Nimeni nu poate să pretindă nici unui părinte să se împace cu ideea de a nu-și vedea copilul, de a renunța la el, de a da 'cancel' pe 'istoria' de până atunci petrecută împreună sau să împrumute un mod străin de a privi lucrurile.	”
— Psiholog dr. Mihaela Săhlean

Jurisprudență din România

O serie de hotărâri judecătorești ael instațelor civile identifică fenomenul alienării părintești. În penal există nenumărate condamnări în baza art. 379 cod penal. Merită consultată în acest sens culegerea de jurisprudență editată de către ARPCC. Există de asemenea o practică unitară a instanțelor din România de returnare a minorilor răpiți internațional din alte țări și aflați pe teritoriul României. O dezvoltare interesantă este reprezentată de implicarea Institului de Medicină Medico-Legală din România în a redacta expertize cu caracter medico-legal care recunosc alienara părintească. Se poate vedea în acest sens Raportul de expertiză nr. IML A1/223/2016. Pentru mai multe detalii referitoare la Recunoașterea alienării de către justiția română puteți consulta Culegerea de jurisprudență editată de ARPCC, disponibilă aici

Jurisprudență românească

Fenomenul alienării părintești a fost acceptat și de către jurisprudența din România și Uniunea europeană. Se poate consulta un opis cu aceste decizii aici. Alte hotărâri judecătorești relevante pot fi consultate aici:

• Exemple in care s-a dispus consilierea psihologica a minorului la cererea DGASPC Art.912 NCPC
• Exemple de rapoarte de expertiză psihologică care recunosc alienarea
• Exemple in care s-a dispus amendarea parintelui care a obstructionat programul de legaturi personale Art.905 NCPC
• Sentințe privitoare la nerespectarea art. 307 Cod Penal (in noul cod penal vorbim de art 379)
• Sentințe care recunosc alienarea parentală
• Alte aspecte legate de nerespectarea hotărârilor cu minori (recuperarea costuri executare, respingerea cererii de suspendare a executării).
• Jurisprudența pe răpirea internațională de minori

O serie de citate relvante sunt disponibile în secțiunea Exemple jurisprudențiale din România a acestui manual.

Jurisprudență din alte țări

Există cazuri de recunoaștere a alienării în țări ca Mexic, Brazilia, SUA Franța, Canada, SUA unde instanțele au decis inversarea rolului de părinte custodian și respectiv părinte necustodian, bazat pe această recunoaștere, precum și cazuri izolate în alte state. Există procese documentate, cu precedente stabilite, dar chiar și în aceste state nu există încă o viziune și o atitudine globală în ceea ce privește recunoașterea PAS și modalitățile prin care sistemul judiciar poate interveni.

• Recunoașterea PAS de către Curtea Supremă de Justiție din Peru (cazul 2067-2010-LIMA) aici
• Recunoașterea PAS de către Curtea Supremă de Justiție din Columbia (Bogotá, 25.092013317) aici
• Recunoașterea PAS de către Curtea de Casație din Franța aici
• Recunoașterea alienării de către justiția din SUA
• Recunoașterea alienării de către justiția din alte țări

Jurisprudență internațională

La nivel internațional alienarea părintească este recunoscută prin Decizii CEDO acordate care condamnă diferite state europene pentru lipsa de protecție a legturilor personale ale copilului cu părintele natural dar și de nenumărate decizii de returnare de minori răpiți internaținal. De observat că dacă pentru minorii răpiți internațional există o legislație destul de bine pusă la punct (Convenția de la Haga din 1980) pentru minorii răpiți național există puține prevederi legale:

• Index de sentințe CEDO privitoare la alienarea parentală aici
• Sentințe de răpire internațională de minori